George Magheru[George_Magheru]

Lakóhelye: Craiova
Választott nyelve


Önéletraj George Magheru

Személyes web olda George Magheru


 Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Legújabban bevitt szövegek:

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 1

Balada viteazului : din Poeme balcanice (1936)
Vers 2011-01-19 (5472 megjelenítések)

Cântece moderne (fragment) : din Ant. lit. române de avangardă (1969)
Vers 2010-03-03 (5489 megjelenítések)

Cântecul eroului (I) : din Poeme în limba păsărească (1936)
Vers 2011-05-05 (4775 megjelenítések)

Cântecul mării : din ciclul Poezii inedite - balade
Vers 2010-04-03 (6087 megjelenítések)

Carnavalul țării : din Capricii (1929)
Vers 2010-08-05 (5723 megjelenítések)

Către lună : din Poeme în limba păsărească (1936)
Vers 2010-03-10 (5980 megjelenítések)

Glasul tembelului :
Vers 2010-01-25 (6687 megjelenítések)

Însemnările lui Balcaneus (fragmente) : din Poeme balcanice (1936)
Vers 2012-08-15 (4939 megjelenítések)

Lac crepuscular :
Vers 2010-01-17 (4957 megjelenítések)

Luceafăr bolnav :
Vers 2010-01-17 (5163 megjelenítések)

Meditațiuni și proverbe - fragmente - : din Poezii antipoetice (1933)
Vers 2010-08-21 (5443 megjelenítések)

Numai cu mine nu vorbești, copile :
Vers 2010-01-16 (5131 megjelenítések)

Poarta :
Vers 2010-01-21 (5049 megjelenítések)

Printre stele :
Vers 2010-01-17 (5342 megjelenítések)

Rugă :
Vers 2010-01-21 (5110 megjelenítések)

Timpul s-a oprit... : din ciclul Poezii inedite – Balade
Vers 2010-05-08 (5426 megjelenítések)

Totul s-a oprit :
Vers 2010-01-17 (5046 megjelenítések)

Þară îndepărtată :
Vers 2010-01-17 (4808 megjelenítések)

Önéletraj George Magheru

[George Magheru (17-3 Dec. 1892--17 Aug. 1952)

Poet modernist și dramaturg, care a cultivat o lirică nonconformistă și un teatru de factură filosofică (piese de teatru: “Piele de cerb – pretext dramatic pentru meditațiune”, “Oglinda fermecată sau Divina re-creațiune”; poezii: “Cântece la marginea nopții”

Criticul literar Gr. T. Popa e sensibil, cum e și firesc, la scrisul medicilor-scriitori. Astfel, în Pietre de Cerb, de George Magheru (1937), vede un echivalent românesc al lui Faust. Afirmația este encomiastică și el argumentează pe larg, asta însă nu-l împiedică să-i reveleze lipsuri în măiestria artistică, datorită cărora George Magheru a ratat o potențială operă de prim rang a literaturii românești. Ca poem consacrat destinului uman, el îi reproșează linearitatea: "el este biolog și știe acest lucru".